Löydetty 134 Tulokset: pride de sine
Dacă o împărăţie este dezbinată în sine, împărăţia aceea nu poate dăinui, (Evanghelia după sf. Marcu 3, 24)
iar dacă o casă este dezbinată în sine, casa aceea nu va putea dăinui. (Evanghelia după sf. Marcu 3, 25)
Pământul produce de la sine mai întâi paiul, apoi spicul, apoi bobul plin în spic. (Evanghelia după sf. Marcu 4, 28)
Dar ei îl luau în râs. Însă el, dându-i afară pe toţi, a luat cu sine pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei care erau cu el şi a intrat acolo unde era copila. (Evanghelia după sf. Marcu 5, 40)
(Mt 16,24-28; Lc 9,23-28) Chemând la sine mulţimea şi pe discipolii săi, le-a spus: „Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze! (Evanghelia după sf. Marcu 8, 34)
Chemându-i la sine, Isus le-a spus: „Voi ştiţi că cei care sunt consideraţi conducători ai popoarelor le domină şi cei mari dintre ei îşi fac simţită puterea asupra lor. (Evanghelia după sf. Marcu 10, 42)
I-a luat cu sine pe Petru, pe Iacób şi pe Ioan şi a început a se înfiora şi a se nelinişti (Evanghelia după sf. Marcu 14, 33)
La fel şi arhiereii, între ei, îl luau în râs împreună cu cărturarii şi spuneau: „Pe alţii i-a salvat, pe sine nu se poate salva. (Evanghelia după sf. Marcu 15, 31)
Ea s-a tulburat la acest cuvânt şi cugeta în sine ce fel de salut ar putea fi acesta. (Evanghelia după sf. Luca 1, 29)
Când s-a făcut ziuă, i-a chemat pe discipolii săi la sine şi a ales doisprezece dintre ei pe care i-a numit apostoli: (Evanghelia după sf. Luca 6, 13)
Văzând [aceasta], fariseul care îl chemase îşi spunea în sine: „Dacă acesta ar fi fost profet, ar fi ştiut cine şi ce fel de femeie este aceasta care îl atinge, căci este o păcătoasă”. (Evanghelia după sf. Luca 7, 39)
Cei care erau cu el la masă au început să spună în sine: „Cine este acesta care iartă şi păcatele?”. (Evanghelia după sf. Luca 7, 49)