1 Domnul i-a spus lui Abrám: „Ieşi din ţara ta şi din neamul tău şi din casa tatălui tău spre ţara pe care ţi-o voi arăta!
2 Voi face din tine un neam mare, te voi binecuvânta şi voi face mare numele tău; şi vei fi o binecuvântare.
3 Îi voi binecuvânta pe cei care te vor binecuvânta, iar pe cei care te vor blestema îi voi blestema. Şi prin tine vor fi binecuvântate toate familiile pământului”.
4 Abrám a plecat, după cum i-a spus Domnul. Şi Lot a plecat cu el. Abrám avea şaptezeci şi cinci de ani când a ieşit din Harán.
5 Abrám a luat-o cu sine pe Sarái, soţia lui, pe Lot, fiul fratelui său, toată averea pe care o adunaseră şi toate persoanele pe care le dobândiseră în Harán. Au ieşit ca să meargă spre ţara Canaán şi au ajuns în ţara Canaán.
6 Abrám a străbătut ţara până la locul numit Síhem, până la terebintul lui Móre. Pe atunci erau în ţară canaaneénii.
7 Domnul i s-a arătat lui Abrám şi i-a spus: „Voi da ţara aceasta descendenței tale”. Şi [Abrám] a zidit acolo un altar Domnului, care i se arătase.
8 A plecat de acolo în munţi, la răsărit de Bétel; şi-a fixat cortul, având Bétel la apus şi Ai la răsărit. A zidit acolo un altar Domnului şi a invocat numele Domnului.
9 Abrám şi-a urmat drumul mergând spre Négheb.
10 Apoi a fost o foamete în ţară. Abrám a coborât în Egipt ca să locuiască acolo ca străin, căci foametea era grea în ţară.
11 Când era aproape să intre în Egipt, i-a zis soţiei sale, Sarái: „Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la chip.
12 Când te vor vedea egipténii, vor zice: «Aceasta este soţia lui!». Pe mine mă vor ucide, iar pe tine te vor lăsa să trăiești.
13 Spune, te rog, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine datorită ție şi sufletul meu să trăiască pe seama ta!”.
14 Când a ajuns Abrám în Egipt, egipténii au văzut că soţia lui era foarte frumoasă.
15 Şi au văzut-o căpeteniile lui Faraón şi au lăudat-o înaintea lui Faraón. Femeia a fost adusă în casa lui Faraón.
16 Pe Abrám l-a primit bine datorită ei; el a dobândit oi, vite, măgari, slujitori şi slujitoare, măgăriţe şi cămile.
17 Domnul l-a lovit pe Faraón şi casa lui cu plăgi mari din cauza soţiei lui Abrám, Sarái.
18 Faraón l-a chemat pe Abrám şi i-a zis: „De ce mi-ai făcut aceasta? De ce nu mi-ai făcut cunoscut că ea este soţia ta?
19 De ce ai zis: «Este sora mea» şi am luat-o astfel de soţie? Acum, iată soţia ta; ia-o şi pleacă!”.
20 Şi Faraón a poruncit oamenilor lui şi ei le-au dat drumul lui, soției lui și la tot ce avea.
Versículos relacionados com Cartea Genezei, 12:
Geneza 12 spune povestea modului în care Dumnezeu l -a chemat pe Abram să iasă din patrie și să meargă într -o țară pe care i -ar arăta -o. Abram s -a supus lui Dumnezeu și, ca urmare, Dumnezeu a promis că îl va binecuvânta și îl va face o națiune mare. Mai mult, Dumnezeu a promis că îi va binecuvânta pe cei care îl binecuvântează pe Abram și îi blestemă pe cei care l -au blestemat. Iată cinci versete legate de subiectele abordate în Geneza 12:
Geneza 15:6: „Abram a crezut în Domnul, iar asta i -a fost creditat drept dreptate”. Acest verset vorbește despre credința lui Abram în Dumnezeu și despre modul în care această credință i -a fost creditată ca dreptate. Această credință este o parte fundamentală a poveștii lui Abram, care și -a lăsat patria și a urmat ordinele lui Dumnezeu.
Geneza 17:1-2: "Când Abram avea nouăzeci și nouă de ani, Domnul i-a apărut și mi-a spus: Eu sunt Atotputernicul Dumneze; El merge în prezența mea și să fiu drept. Voi stabili legământul meu cu tine și te va multiplica - Hei este extraordinar ". În acest verset, Dumnezeu reafirmă legământul pe care l -a făcut cu Abram, promițându -l să -l binecuvânteze și să -l facă o mare națiune.
Exodul 23:22: „Dacă ascultați cu atenție vocea voastră și faceți tot ce spun eu, voi fi dușman al dușmanilor și adversarul adversarilor voștri”. Acest verset vorbește despre promisiunea lui Dumnezeu de a -i proteja pe Abram și pe urmașii săi și de a lupta în favoarea lor împotriva dușmanilor săi.
Deuteronom 1:8: „Vezi, ți -am dat acest pământ. Entre și intră în posesia pământului pe care Domnul a jurat să -l dea strămoșilor săi, Abraham, Isaac și Iacob și urmașilor săi după ei”. Acest verset vorbește despre promisiunea lui Dumnezeu față de Abram al unei țări pe care i -ar arăta -o și cum a fost îndeplinită această promisiune când urmașii săi au intrat în țara promisă.
Evrei 11:8: „Prin credința Avraam, atunci când a fost chemat, s -a supus și a mers într -un loc pe care urma să -l primească ca moștenire. A plecat, fără să știe unde va merge”. Acest verset vorbește despre credința lui Abram în Dumnezeu și despre cum a ascultat ordinele lui Dumnezeu, chiar și fără să știe unde mergea. Această credință este una dintre principalele caracteristici ale lui Abram din întreaga Biblie.
Capítulos: